Persoanele care subzista pe o dieta bogata in carbohidrati si zaharuri sunt considerate a fi cele mai expuse riscurilor, deoarece acesti compusi hranesc drojdia si bacteriile care fermenteaza si duc la producerea de etanol.
Cei care au diabet, boli ale ficatului gras sau obstructii frecvente ale intestinului sunt considerate a avea un risc ridicat. Cu toate acestea, utilizarea starii de antibiotice – care poate schimba microbiomul intestinului – a fost implicata si in afectiune.
Afectiunea a fost semnalata pentru prima data in Japonia in 1952, dar nu a fost numita in mod oficial pana in 1990. Pentru a diagnostica sindromul de bere automobilistica, pacientii sunt deseori izolati pentru o perioada in timp ce consuma alimente bogate in carbohidrati, cu continut ridicat de zahar si sunt observati pentru intoxicatii. Daca nivelul de alcool din sange creste, sindromul de bere automata poate fi vinovat, iar pacientul este tratat pentru depasirea drojdiei sau a bacteriilor si incurajat sa faca modificari dietetice.