Legile Jim Crow – Partea a II-a

Legi ca acestea au impiedicat negrul sa voteze si, prin urmare, sa aiba un cuvant de spus in guvernare; i-a impiedicat sa detina functii publice, inclinand sistemul de justitie impotriva lor; le-a restrictionat social (necesitand negrii sa foloseasca cabine telefonice diferite, fantani de baut, toalete etc.); i-a stimulat economic; si, in general, le-a interzis sa castige egalitate cu cetatenii albi.

Legile Jim Crow au fost devastatoare. Dar, dupa cum subliniaza Berrey, aspectul juridic al lui Jim Crow nu a fost decat o parte a problemei. Negrii au fost, de asemenea, supusi violentei si crimelor raspandite – implicit condamnate de o mare parte a societatii albe si rareori urmarite – care au continuat pana in secolul XX. Ku Klux Klan, initial un club pentru veteranii confederati, s-a nascut dupa razboiul civil si a terorizat oamenii negri de zeci de ani.

Initiativa privind egalitatea in justitie din 2015 a lansat un raport, „Razboiul in America: confruntarea cu mostenirea terorii rasiale” care a documentat, in perioada cuprinsa intre 1877 si 1950, aproape 4.000 de lincaturi.

Din raport:

Alinierea terorismului rasial a fost un instrument folosit pentru aplicarea legilor Jim Crow si a segregarii rasiale – o tactica pentru mentinerea controlului rasial prin victimizarea intregii comunitati afro-americane, nu doar pedepsirea unui presupus autor pentru o crima.

Toate acestea – legile sufocante, violenta extrema – au avut efectul dorit. Negrii traiau in frica de zi cu zi. Se simteau neputinciosi. In orice fel, au fost facuti sa se simta inferiori albilor si obligati sa traiasca asa.

„Exista aceasta tendinta de a gandi atat la Jim Crow, cat si la rasism, mai pe larg, ca fiind aceasta forma extrasa care arata ca KKK-ul arata ca o ardere incrucisata de acte dramatice de violenta. Uneori este asa”, spune Berrey. „Dar de multe ori este mult mai subtil. Este in aerul pe care il respiram si in apa pe care o bem.”